Camelia este un om blând, cu o disponibilitate mare pentru a învăța ceva nou – mai ales dacă acel lucru o duce mai departe în profesie. A căutat mereu siguranța și plăcerea la locul de muncă, iar în viața personală a luptat pentru a-și găsi liniștea și libertatea.
La Carbogaz ni s-a alăturat în 2019, iar de atunci este o colegă de nădejde în tot ceea ce înseamnă lucrul cu datele companiei. La 60 de ani, Camelia spune că este aproape pe culme. Ce înseamnă asta? Afli chiar acum:
„Sunt aproape pe culme! Eu consider că viața este ca un urcuș. Când ajungi sus pe culme, te uiți în spate și vezi de unde ai pornit, ce ai făcut, ce ai lăsat în urma ta. Sus pe culme înseamnă că deja ești la o vârstă. Deja ai experiență de viață și poți să treci peste unele lucruri mai ușor.”
În această călătorie, cum ți s-a întâmplat întâlnirea cu Carbogaz?
Ah, aici e o poveste lungă. Am lucrat 15 ani într-un institut de cercetare – un institut de motoare termice, dar care s-a desființat fiindcă nu mai existau fonduri de investiție în cercetare. Acolo lucra și fostul soț. Trebuia să-mi găsesc neapărat altceva de lucru. Am încercat prima dată la o firmă de construcții – unde m-am și angajat și am stat alți 15 ani. Până când firma a intrat în faliment. Iarăși a trebuit să-mi caut de muncă.
Așa m-am angajat la un supermarket, casieră. Era ok, dar colegii erau foarte răutăcioși. Am învățat ce aveam de făcut, dar mi se părea că eram într-un film urât. La început voiam să muncesc, cu seriozitate, dar nu a mers. Nu m-am putut adapta. Nu am mai vrut.
De aceea, a trebuit să-mi caut iar de lucru. Așa m-am mutat la o firmă de accesorii de mobilă. Am ajuns pe o poziție de facturare. Nu mi-am imaginat în viața mea că pot exista atât de multe accesorii de mobilă! A fost o aventură.
Dar, în continuare, eram nemulțumită. Întrebam de foști colegi dacă nu știu vreun alt angajator fiindcă mie nu-mi plăcea ce făceam, voiam să mai încerc. Și într-o sâmbătă, o fostă colegă mă sună. „Cami, ți-am găsit de lucru!”. Întreb „Unde?”. „La o benzinărie!”.
Am luat numărul, am sunat, am trimis CV-ul. Am așteptat o perioadă, deși îmi pierdusem speranța fiindcă la vârsta mea nu se mai angajează așa ușor – acesta este adevărul. Dar am fost contactată pentru interviu. Era în capătul celălalt al Bucureștiului. Eram oricum resemnată. Mă gândeam că trebuia să îndur accesorii de modă până ies la pensie.
Dar am mai primit un telefon, eram angajată la Carbogaz. Am fost foarte fericită! Asta se întâmpla acum 3 ani.
Cum a fost trecerea?
Eu lucrasem cu motorină la firma de construcții, nu-mi era neapărat necunoscut lucrul cu carburanții. Dar am dat peste un colectiv închegat, o atmosferă caldă, o energie bună și dacă aveam nevoie de ceva, imediat cineva se oferea să ajute.
Vin cu plăcere la muncă. Nu trebuie să mă chinui.
Dacă ar fi să dai un sfat, un gând bun cuiva care își caută un loc de muncă, ce i-ai spune?
În primul rând, să facă ce îi place! Și să se implice în ceea ce are de făcut, să se dăruiască în ceea ce face, dar și să pună în balanță plusurile și minusurile când alege un loc de muncă. La Carbogaz admir că mereu se încearcă îmbunătățiri și că ești apreciat, că e un loc sigur – dar și tu trebuie să scoți ceva din tine.
Ce-a scos mai bun locul acesta de muncă în viața ta, Camelia?
Am reușit să mă echilibrez, din multe puncte de vedere.
Ai vreun ritual pe care îl faci când ajungi la birou?
Da, dimineața. Povestesc cu colegele, ne facem o cafea.
Dar în timpul liber cum te relaxezi?
Îmi place foarte mult să citesc, dar în ultima vreme nu am mai reușit. Mai discut cu fiul meu, mai gospodăresc, povestesc cu mama mea – care trece printr-o perioadă grea, și atunci timpul meu liber este destul de ocupat. Dar sâmbăta, duminica, citesc.
Care e singurul cuvânt pe care îl asociezi cu Carbogaz?
Cred că sunt mai multe. Seriozitate. Atmosfera de familie. Siguranță. Motivație.
Dar dacă te întreb despre trei calități care te ajută în munca ta?
Aș zice că mă străduiesc să fiu cât mai serioasă, precisă și bună în tot ceea ce fac. Mă străduiesc.
Camelia, ce e important pentru tine acum?
Sănătatea. Dacă nu ești sănătos, nu prea poți să fii fericit. Dacă ești sănătos, te bucuri și de o cafea!
