„Dacă e să spun ce-mi place cu adevărat: bucătăria. Mă relaxează, îmi place să gătesc orice, am și rețetele mele, dar încerc și lucruri noi.”
Elena are 49 de ani și pasiunea ei pentru gătit ne-a molipsit pe toți. În aprilie, împlinește 3 ani de când lucrează în echipa Carbogaz și e unul dintre oamenii care te întâmpină cu zâmbetul pe buze când ceri cafeaua preferată.
Elena, cum ai ajuns să lucrezi în echipa noastră?
Sincer, din întâmplare. Când era stația din Andronache, soțul meu alimenta acolo mașina și, într-una din zile a văzut un anunț, iar cum eu căutam de muncă, am zis să încerc. Voiam să văd dacă mă descurc, pentru că nu mai lucrasem niciodată în benzinărie.
Înainte am lucrat în hipermarket, pe post de casier. Practic, tot în comerț, dar în alt domeniu. Și la început nici nu eram prietenă cu calculatorul, iar aici m-am împrietenit, că a trebuit. Prima oară când am avut de făcut ceva cu calculatorul, am zis că nu o sa mă descurc. Ba chiar, la început, când am intrat pe post, am zis că dacă rezist o săptămână, e mult.
Ți se părea greu?
Nu era greu, dar era foarte diferit de ce făcusem eu până atunci. Responsabilitatea era oricum și unde lucram înainte, ca și aici. Înainte, la hipermarket eram șef adjunct de tură și mă învățasem cu responsabilitățile postului, dar dintr-un domeniu alimentar în domeniul carburantului, e diferit. Că altfel, cu vânzarea, cu oamenii, eram obișnuită.
Ce îți place cel mai mult în ceea ce faci?
Îmi place să stau la vânzare. Da, mie chiar îmi place interacțiunea cu oamenii. Și dacă nu ne cunoaștem, tot ne împrietenim. Eu locuiesc aici, în zonă, sunt aproape de muncă. Și la Adronache când am lucrat înainte, eram foarte aproape. Apropierea de casă e foarte importantă, mai ales cu traficul care e acum… Aici de acasă, mă aduce soțul, mă aduce ginerele, imediat ajung la muncă.
Dar revenind. Acum, după 3 ani de zile, chiar nu mi se mai pare nimic greu sau imposibil. Și dacă nu știi ceva, suni și întrebi la birou, vorbești cu Cristina, cu Angela, cu Luminița, cineva te ajută să dai de capăt unei probleme.
Și dacă tot ai pomenit de colegii tăi, ce îți place cel mai mult la oamenii Carbogaz?
Cel puțin echipa cu care lucrez eu, sunt oameni foarte ok. Am avut la un moment dat un coleg, un domn de vreo 60 de ani, care a fost nevoit să renunțe din cauza sănătății. Ba chiar l-am sfătuit să renunțe, că îi era foarte greu, mai ales pe turele de noapte, când era foarte agitat. Dar era atât de energic că aproape alerga tot timpul. Ăsta e doar un exemplu, pentru că toți colegii mei sunt foarte ok și dedicați clienților care vin aici.
Dar dacă ai avea un singur cuvânt care să îi descrie pe oamenii Carbogaz, ce cuvânt ai folosi?
Că sunt săritori, ajutători. În momentul în care ai o problemă, poți să pui liniștit baza în cineva. E foarte important să te poți baza pe colegii tăi.
Elena, ce îți place să faci după ce termini munca?
Merg acasă (râde). După 12 ore de stat în picioare e destul de solicitant și fizic, și psihic – pentru că lucrezi cu foarte multe persoane. Bine, acum depinde mult și de tine ca persoană, cum ești construit. Important e să fii tu maleabil. Dar în general, la noi, clienții sunt foarte drăguți. Și bine, printre ei mai sunt și… ca în orice pădure.
Avem și clienți fideli, despre care știm ce țigări fumează, ce își cumpără, ce cafea preferă. În momentul în care ne întâlnim zi de zi, zi de zi, deja devine ca acasă: îi cunoști pe fiecare, le înveți preferințele și capriciile.
Acasă, ordinea de zi cu zi: treabă, mâncare, curățenie, tot ce e nevoie. Eu m-am căsătorit de tânără, am și trei copii – la 17 ani fără trei luni aveam primul băiat. Astăzi am și 4 nepoți!
Dar dacă e să spun ce-mi place cu adevărat: bucătăria. Mă relaxează, îmi place să gătesc orice, am și rețetele mele, dar încerc și lucruri noi. Zilele trecute am făcut icre, pentru că ai mei sunt topiți de ele și toată lumea din familie mi-a cerut să fac. Altfel, cel mai mult îmi place să fac sarmale și tort de casă.
Acum, sincer, și dacă nu știi să faci ceva, dai drumul la telefon și urmezi o rețetă pas cu pas, dintr-un video. Nici nu are cum să nu-ți iasă!
