Mi-ar plăcea să ies la pensie de aici! Și, după ce ies la pensie, mai vreau să mai vin să lucrez tot aici, dacă voi putea. Eu am 57 de ani, dar sunt în floarea vârstei. Iar stația asta e a doua casă pentru mine.
Marilena e prima angajată în stația Carbogaz Tunari. Are 57 ani și încă de la primul interviu ne-a spus că-și dorește să iasă la pensie de aici. Solară, amabilă și glumeață, Marilena îți pune zambetul pe buze mai repede decât poți comanda o cafea.
Știți persoana aceea care e în stare să vă lumineze ziua cu un singur cuvânt sau cu o privire? În stația noastră din Tunari, poartă numele de Marilena și lucrează aici încă de când am deschis, din noiembrie 2018. Sensibilă, dar mereu gata să sară în ajutor, Mari e unul dintre Oamenii Carbogaz de care clienții noștri întreabă constant. Dacă nu e tura ei, cu siguranță se găsește cineva care să întrebe „Unde e Mari?”.
Înainte de a veni la noi, Mari a lucrat la o altă benzinărie, timp de zece ani. Și, înainte de asta, a fost secretară la Grădina Zoologică timp de 25 de ani. E loială și pasionată cu adevărat de oameni și găsește mereu o soluție de a-i împăca pe toți.
Povestea lui Mari – Primul angajat din stația Tunari
A fost odată ca niciodată… așa ar începe. Și cum mergeam eu în fiecare zi pe jos spre muncă la altă benzinărie, am văzut că aici începe să se construiască ceva. Am întrebat și așa am aflat că urma să se construiască o nouă stație de benzinărie și mi-am dorit pe loc să lucrez aici. Așa, pur și simplu! Am văzut cum s-a tot ridicat stația de-a lungul timpului și când era aproape gata, am venit să-mi depun CV-ul. Voiam mult să lucrez aici, le spuseserăm alor mei că o să-mi schimb locul de muncă, ce mai, eram sigură!
Era domnu Gațu aici și-mi aduc aminte că l-am stresat zi de zi până cand i-a spus șefului despre mine. Iar când am ajuns la interviu – veneam direct dupa tura de noapte de la celalălt serviciu și n-am apucat decât să mă duc acasă, să fac un duș și să mă schimb – m-au angajat pe loc! Și astăzi îmi place foarte mult să lucrez în această stație, cine mă cunoaște, știe!
Ce vă place cel mai mult aici?
Sincer? Îmi plac șefii. Sunt niște oameni deosebiți, mai rar să întâlnești oameni să te înțeleagă când ai o problemă, să te ajute, să te îndrume și să creeze un spațiu în care să nu lucrezi în stres. Contează mult. Ori aici nu poate spune nimeni că lucrează în stres. Am lucrat 30 de ani înainte în alte părți, ba chiar și la o altă benzinărie, iar acolo era multă presiune și tot timpul erai stresat că vine cineva să-ți ceară socoteală. Aici vin de plăcere! Sincer, lucrez de plăcere, cu plăcere.
Plus că mie îmi place să lucrez cu oamenii. Îmi place când intră cineva supărat sau încruntat și eu îl fac să zâmbească. Îmi place când reușesc să aduc un zâmbet pe buzele cui ne trece pragul, să ajut pe cineva să-și găsească un moment de bine în ziua aceea.
Cum arată o zi obișnuită de lucru?
În fișa postului meu scrie lucrător comercial, așa că pe mine mă găsiți în spatele vitrinei servind clienți ori băgând marfa la raft. Iar noaptea fac sandvișuri pentru toate stațiile noastre. Nici nu mai știu. Fac toate treburile care sunt de făcut în stație; dacă cineva, un client sau un coleg are nevoie de ajutor, eu sunt acolo să-l ajut. Cred că și asta îmi place: suntem un colectiv și, chiar dacă mai sunt discuții sau apar probleme, nu se merge mai departe, nu merge nimeni să spună că altcineva a făcut ceva. Ne completăm noi între noi pe tură. Și îmi place tare mult atmosfera asta.
Cum sunt colegii dumneavoastră?
Oh, minunați! Fiecare în parte, dacă-l iei așa cum e, e om bun. Am și ajutat mulți colegi. De exemplu, am ajutat o colegă și am vorbit cu domnul de la emisiunea „Visuri la cheie” și am ajutat-o cu casa.
Mie îmi place să discut cu oamenii și așa, din vorbă-n vorbă, afli multe despre ce e important. Iar aici ne înțelegem bine cu toții, eu una chiar nu am probleme cu nimeni. La început poate că am fost așa puțin defazați până ne-am armonizat și ne-am legat ca echipă, dar acum suntem bine. Ca la rețeta de prăjituri, până nimerești cantitățile potrivite, durează puțin.
Care e cel mai frumos moment într-o zi?
Cel mai mult îmi place să lucrez cu clientul la casă. Să povestesc, să-l ajut, să vorbesc cu el, să-l binedispun. Am foarte mulți clienți care mă cunosc și care vin să mă întrebe ce mai fac. Asta e o satisfacție foarte mare. Dar altfel, în fiecare zi e câte ceva frumos!
A, și cel mai mult îmi place când intră un client nou si spune „Doamne, ce benzinărie frumoasă, parcă am fi în afară! N-am mai văzut o așa benzinărie la noi. Patronul e străin, nu?” Și le spun că nu, patronul e român și începem să povestim, iar lor nu le vine să creadă și ne felicită.
Cum să nu te simți bine când lucrezi într-un asemenea loc de muncă? Eu plec pe jos, vin pe jos: 1.5 km dus și 1.5 km întors – ăsta e sportul meu din fiecare zi. Și în fiecare zi vin și plec numai cu gânduri bune spre casă.
Și de ce vi se zice „mediatorul”?
Păi pentru că îmi mai place un lucru: dacă există vreo problemă, vreo discuție, vin și le vorbesc frumos oamenilor, iar ei se liniștesc. Sunt situații și când vine șefa de tură și trebuie rezolvat ceva și spune „O chem pe Marilena și rezolvă ea”.
Inclusiv în turele de noapte când vin pe la 2 – 3 dimineața pokemonii – așa le spun eu tinerilor care nu au stare – și vin și fac drifturi, eu ies, le zâmbesc frumos și-i întreb ce mai fac, iar eu imediat înțeleg. Oamenii înțeleg dacă le vorbești frumos. Toată lumea mă respectă pentru că și eu îi respect.
Dar ce e cel mai dificil de gestionat într-o zi?
Nimic nu e complicat, totul e rezolvabil. Vin pokemonii? Vorbesc cu ei. Vin 5 furnizori, toți în același timp? Merg, vorbesc frumos cu dumnealor și ne așteaptă. Ne descurcăm. Eu nu am niciodată probleme cu nimeni, găsesc o cale de comunicare. Totul trebuie făcut cu răbdare și blândețe.
Cu ce cuvânt asociați Carbogaz?
Stabilitate.
Nu ai grija zilei de mâine. Dacă am greșit, totul se remediază, dar nu stă nimeni cu frica-n sân că va fi pedepsit sau dat afară. La început, când am ajuns aici, greșeam foarte des, dar nu mi s-a reproșat niciodată nimic. Greșesc și acum, dar niciodată nu m-am simțit certată. Totul decurge frumos. Eu una, la serviciu vin relaxată. Sincer. Le spun și prietenelor mele și la început nu le venea să creadă – cum să te duci la muncă și să fii relaxată? Ei bine, așa se întâmplă. Întrebați pe oricine de la noi. Nu faci absolut nimic în stres, ci de plăcere. Când stai cu frică, atunci greșesti. Dar aici, când vii relaxat și-ți place ce faci, nu ai ce stres să ai.
Ce i-ați recomanda unui client?
Toată gama de produse, pe lângă combustibilul care este foarte bun. Și bineînțeles, servirea. Sunt clienți care se reîntorc și care mi-au spus că preferă să vină aici pentru că sunt tratați bine și pleacă cu zambetul pe buze.
Am și clienți fideli, despre care știu ce cafea beau, ce țigări fumează. Sunt și tineri care vin să-și facă tiktock-uri seara în parcare, alții care vin să-și bea dimineață cafeaua și să-și facă poze. Și eu sunt client fidel! Îmi cumpăr în fiecare zi o Coca Cola și aș lua acasă zilnic pralinele astea de la Mandrile Melis; sunt ceva minunat, desăvârșit, pe cuvânt!
